Capela Franciscană cover image

Capela Franciscană

Propunerea de restaurare și mobilare a Capelei Institutului Franciscan din Sibiu are ca scop valorificarea calităților arhitecturale și estetice ale spațiului existent, dar și diversificarea funcțiunilor pentru care acesta este potrivit. Viziunea pentru spațiu presupune recuperarea valorii sale originale, nu prin reîntoarcerea la funcțiunea de bază, ci prin încurajarea unui grad ridicat de flexibilitate, care să permită folosirea spațiului în scopuri culturale și sociale, pe care gabaritul acestuia le poate găzdui. Într-un gest respectuos în fața compartimentării originale, se propune nu refacerea acesteia, ci doar sugerarea ei prin obiecte de mobilier a căror poziție rămâne flexibilă. Este însă importantă axa mediană, a cărei prezență se materializează prin încadrarea scenografică a curburii altarului original.
Amenajarea interioară a spațiului are, în primul rând, în vedere degajarea zonelor acoperite de pictură murală, și accesorizarea exclusivă a suprafețelor lipsite de decorație. Mobilarea trebuie să servească mai multe funcțiuni, inclusiv cea actuală, păstrând deschisă posibilitatea unei utilizări diverse a spațiului, prin imaginarea unor obiecte ce îndeplinesc funcțiuni diverse, prin intermediul cărora poate fi subtil remodelat spațiul interior fără a-i fi afectate calitățile estetice.

Text: Modul 28

Cibinium Office cover image

Cibinium Office

Reconversia funcțională a terenului fostei tipografii Polsib, situată pe artera principală de acces în Sibiu, integrează pe parcelă un ansamblu multifuncțional: locuințe, servicii și birouri. Ansamblul își propune să ridice nivelul calitativ al fondului construit, printr-o expresie arhitecturală contemporană și prin spațiile publice create.

Imobilul de birouri, amplasat la Șoseaua Alba Iulia, înscrie în sit un volum dominant, în capăt de perspectivă, ce își schimbă ușor direcția pentru a crea un spațiu public spre artera principală. Volumele etajelor superioare ce plutesc pe copertina perimetrală de piatră, împreună cu ritmul, compoziția și textura variată a acestora, dau dinamism și fluiditate clădirii.

Text: Estudio

Frescă magazin Zestrea///Artă veche și podoabe cover image

Frescă magazin Zestrea

Artă veche și podoabe

Fresca, datată în secolul al XVII-lea, provine probabil dintr-o capelă privată, unde temele moralizatoare erau frecvent întâlnite. Compoziția prezintă contrastul dintre cetatea cerească și lumea infernală: în stânga apar dealuri, clădiri fortificate și personaje urcând spre mântuire, iar în dreapta, un demon uriaș ține în lanțuri suflete osândite, alături de un monstru acvativ asemănător Leviathanului. Cromatica reținută și desenul linear reflectă continuitatea stilului gotic târziu și a tradiției post-bizantine, adaptate contextului transilvănean al secolului al XVII-lea.

Text: Daniel Balint

Sala Festivă///Fostul Institut Franciscan cover image

Sala Festivă

Fostul Institut Franciscan

Fostul Institut de Educaţie şi Învăţământ în Limba Maghiară de Fete din strada Dealului, condus de călugăriţele Ordinului Sfântului Francisc, a fost una din cele mai impozante şi dotate şcoli nu numai din ţară, ci şi din Europa. Actuala clădire de pe strada Dealului nr. 4-6, a adăpostit de-a lungul timpului o grădiniţă şi şapte clase elementare pentru băieţi şi fete, precum şi un gimnaziu, o şcoală normală şi un liceu economic superior pentru fete. Ulterior, clădirea a fost retrocedată măicuțelor franciscane și astăzi funcționează în ea Liceul Româno-Finlandez ERI și Colegiul Tehnic Cibinium.

Sala Festivă a fostului Institut Franciscan găzduiește astăzi serbări și diverse evenimente ce țin de activitatea Liceului Româno-Finlandez ERI. Sala impresionează în mod deosebit prin tavanul său realizat în stil neo-baroc, ale cărui forme elegante atrag imediat privirea. Elementul central al acestei încăperi îl constituie pictura elaborată a tavanului, inspirată din lumea păsărilor și din regnul vegetal.

Text preluat și adaptat din ziarul Tribuna

Primăria Municipiului Sibiu cover image

Primăria Municipiului Sibiu

În una din vechile case aflate pe locul actualei clădiri a Primăriei Municipiului Sibiu, a funcţionat prima farmacie din oraș, deschisă în anul 1494. La începutul secolului XX, au fost demolate casele de pe latura nord-vestică a Pieţei Mari, construindu-se în anul 1906 Palatul Institutului de Credit Funciar, clădire în stil eclectic, cu elemente de Jugendstil.
La parterul acestei clădiri, au funcţionat numeroase spaţii comerciale imediat după inaugurare, printre care Grandmagazin al lui G. M. Kleisch (până la Primul Război Mondial), magazinul de postavuri şi articole de modă Graeff & Preiss (în perioada interbelică) și magazinul de articole din piele al lui Adalbert Gottstein, cel care a donat Bisericii Catolice unul din vitraliile ferestrelor confecţionate la Budapesta în anul 1901.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost a fost sediul unor instituţii de stat, după care pentru mulţi ani a fost sediul CEC-ului. Imobilul a fost naţionalizat în perioada comunistă, găzduind diferite instituţii administrative şi financiare. După anul 1990 aceste instituţii s-au retras pe rând, edificiul intrând în patrimoniul municipalităţii sibiene.

Ulterior, au fost demarate ample lucrări de reabilitare şi recompartimentare, incluzând şi extinderea spaţiilor de birouri în mansarda nefolosită anterior, instalarea unui ascensor care să permită accesul persoanelor cu handicap, precum şi transformarea curţii interioare într-o încăpere acoperită, ce va constitui un spaţiu de aşteptare pentru persoanele care au probleme de rezolvat în Primărie. Au fost reconfigurate spaţiile interioare, care, după amenajări, numără 75 de birouri, o sală expoziţională, trei săli de şedinţă, zece holuri publice pentru a asigura accesul în birouri, plus un subsol multifuncţional în care funcţionează şi arhiva instituţiei.

Sursă text: patrimoniu.sibiu.ro

Casa cu mașină cover image

Casa cu mașină

Tema de proiectare care a generat acest proiect nu a părut, la început, una cu cerințe speciale, până când beneficiarii au povestit de pasiunea lor pentru mașina de epocă pe care o dețin și pentru care au nevoie de un garaj special. De aici s-a născut conceptul casei, acela ca această mașină să ocupe un loc „vedetă” în casă, garajul special fiind, de fapt, un spațiu vitrat, vizibil din spațiile importante ale parterului, dar și din curtea casei și din stradă.

O altă pasiune declarată a beneficiarilor a fost aceea pentru betonul aparent, un material căruia aceștia îi înțeleg și apreciază textura, culoarea, frumusețea brută. Astfel, axa directoare a casei a fost marcată prin prezența unor pile din beton aparent, de care se „agață”, se prind, garajul vitrat al mașinii de epocă și șemineul cu dublă deschidere către living și locul de luat masa.

Text: Carmen Șandru

Casa cu frescă///Sediul O.A.R. Filiala Sibiu-Vâlcea cover image

Casa cu frescă

Sediul O.A.R. Filiala Sibiu-Vâlcea

Înțelegând valoarea culturală deosebită a imobilului din Sibiu, strada Mitropoliei nr. 17, OAR Filiala Sibiu-Vâlcea a achiziționat spațiul din acest imobil în anul 2012 cu scopul amenajării acestuia ca sediu și centru de arhitectură și cultură urbană.

În vederea unei cât mai bune înțelegeri a importanței strategice a acestui demers, redăm în continuare aprecierile exprimate de dna dr. ist. artă Dana Jenei, expert MC în referatul privind importanța conservării și restaurării acestei clădiri:

„Casa din Sibiu str. Mitropoliei nr. 17 este un monument istoric de valoare excepțională, reprezentând unul dintre puținele exemple de arhitectură laică transilvăneană, care păstrează picturi murale din secolul al XVII-lea, realizate în stilul Renașterii târzii, alături de elemente de decor arhitectural sculptat în piatră, între care se numără sigurul ancadrament de fereastră semicircular decorat cu rozete din Sibiu.

Clădirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice cu nr. 311, cod SB-II-m-A-12142 și face parte din zona centrală protejată a orașului istoric, ambele obiective fiind de valoare universală, potrivit legislației în vigoare.

Casa a fost reconstruită unitar pe subsolul mai vechi în secolul al XVII-lea și prezintă structura tradițională a arhitecturii locuințelor din orașele transilvănene în epoca Renașterii, cu front îngust spre stradă ocupat integral, dezvoltare planimetrică în adâncimea parcelei și accesul în curte prin gangul carosabil, încălecat de etaj. Deschiderea actuală din dreptul gangului și coșurile de fum atestă intervenții de epocă barocă, din secolul al XVIII-lea, aspectul actual al fațadei fiind datorat secolului al XIX-lea.

Pe pereții laterali ai încăperii de la parter au fost scoase de sub var două scene de banchet, dispuse față în față, care ilustrează o temă răspândită în arta central-european și se numără printre puținele ansambluri murale păstrate din reședințele nobiliare și ale patriciatului urban din secolul al XVII-lea în Transilvania. Sunt redate cu fidelitate costumele de aparat ale perechilor care petrec, având alături muzicieni și bufoni, la fel și elementele de scenografie și decor. Lângă imaginea similară de pe peretele de nord, extrem de degradată, figurează un dublu portret. Timpanele încăperii sunt decorate cu motive vegetal-florale pe fond alb, iar o floare pictată marchează intersecția proeminentă a bolților încrucișate."

Vezi și...